Cainii maidanezii intre teorie si practica

Problema cainilor maidanezii din Capitala este una veche si in permanenta cautare de solutii. Ele sunt usor de gasit pe hartie, dar greu de pus in practica. Daca teoritic in Bucuresti exista aproximativ 30.000 de animale, iar Primaria Municipiului poate steriliza maximum 150 de caini vagabonzi pe saptamana, ar trebui sa nu mai avem probleme cu acestia in patru ani. Aici intervine insa partea practica, in care, datorita abandonului a mii de animale in fiecare luna, se pastreaza constant numarul de maidanezii.

Autoritatile se recunosc depasite de situatie in legatura cu numarul mare de animale care trebuie sterizarile, dupa cum afirma directorul Administratiei pentru Supravegherea Cainilor fara Stapan (intalnita sub numele de ASPA), Simona Panaitescu.

ONG-urile considera ca numarul cainilor fara stapan ar fi intre 30.000 si 40.000, o estimare care este relativa, tinand cont si de faptul ca incepand cu 2006, anul aparitiei primei baze de date cu animalele gasite in strada, au fost identificati in jur de 10.000 de caini. In acelasi timp, numarul mic de veterinari care lucreaza la primarie si lipsa spatiilor de cazare pentru animalele prinse, care trebuie tinute in padocuri minimum sapte zile, potrivit legii, limiteaza la 150 numarul de interventii pe saptamana.

Rezolvarea acestei situatii nu depinde doar de autoritati, care au nevoie si de ajutorul real al ONG-urilor si al populatiei. Una din solutiile propuse pentru urgentarea operatiunii de sterilizare a animalelor care vagabondeaza a fost colaborarea cu asociatiile din domeniu si cabinetele veterinare, pentru a se putea concesiona interventiilor catre medicii veterinari privati, operatii decontate de stat sau gratuite pentru locuitorii Capitalei.

Reprezentantii organizatiei Vier Pfoten cred ca prin aplicarea la scara larga a acetui program s-ar putea castra toti cainii vagabonzi intr-un singur an, iar in urmatorii patru sau cinci ani maidanezii sa fie eliminati pe cale naturala. O viziune obtimista care are de trecut doua probleme majore. In primul rand, majoritatea asociatiilor de protectie a animalelor din Bucuresti sunt familii de pensionari care hranesc zeci de caini si doar patru din cele 30 de organizatii inregistrate (sau 80 la nivel de zvonuri) au semnat un protocol de colaborare cu Administratia pentru Supravegherea Cainilor fara Stapan.

In al doilea rand, sterilizarea cainilor din starda nu poate rezolva singura problema atata timp cat animale din curti, depozite sau alte tipuri de proprietati, deci care au stapan, nu sunt castrate si continua sa faca pui, care sunt apoi abandonati in strada. “Nu o sa terminam de fapt niciodata cu maidanezii daca nu se va stopa abandonul. Nici sterilizarea, nici euthanasia nu rezolva nimic daca nu se vor introduce sanctiuni pentru cei care lasa animalele in strada. Noi dorim crearea unui Registru Unic al Animalelor, prin care acestea sa primeasca un cod numeric personal, ca la oameni. Dar sa fie inregistrate toate animalele din Bucuresti, inclusiv cele cu stapan. Asa vom putea sti cine abandoneaza si acela va fi pedepsit. Pana atunci, degeaba ii sterilizam pe astia de acum, ca vin altii noi”, a precizat Simona Panaitescu.

Cifrele oficiale valideaza aceasta afirmatie, astfel intre 2001 si 2008 au fost eutanasiati in Capitala peste 150.000 de caini fara stapan. Cu toate acestea, numarul celor de pe strada e constant. Cainii de acum nu sunt urmasii celor din vremea demolarilor lui Ceausescu, cum se crede, “strada e plina de caini noi, abandonati recent de bucuresteni. Se arunca inclusiv si animale de rasa. Asta e o mare problema. Se arunca foarte multi caini”,  dupa cum afirma reprezentantii ONG-urilor, care sunt de acord cu sanctiuni drastice pentru cei care lasa animale in strada. “In acel act normativ se prevede si sterilizarea cainilor cu proprietar, dar si amenzi pentru abandon. Insa din 2008 asteptam sa fie adoptata”, explica Kuki Barbulescu, de la Fundatia Vier Pfoten.